Mintea. O scurtă introducere în filosofia minții

„Filosofia minții este unică printre subiectele filosofice contemporane, scrie John Searle, prin aceea că, în ansamblul lor, cele mai renumite și influențe teorii sunt false”. Considerat unul dintre cei mai eminenți ganditori ai lumii, Searle demontează aceste teorii, oferindu-ne, într-un stil comprehensibil și alert, o introducere în teoria minții. Pornește de la expunerea celor douăsprezece probleme ale filosofiei minții – reunite sub titlul „Descartes și celelalte dezastre” –, probleme la care revine pe tot parcursul volumului, pe măsură ce clarifica subiecte că materialismul, conștiința, problema minte-corp, intenționalitatea, cauzarea mentală, liberul arbitru și sinele. Mintea reprezintă o introducere surprinzător de directă și antrenantă într-unul dintre cele mai provocatoare domenii ale filosofiei.

„În celebrul enunț al lui Descartes «gândesc, deci exist», la ce se referă persoană întâi singular? Descartes nu se referă, cu siguranță, la corpul meu, ci la mintea mea, substanță mentală care constituie acel eu esențial. Avem acum un motiv întemeiat pentru a presupune că dualismul cartezian nu este o descriere acceptabilă din punct de vedere filosofic a naturii minții. Dar aceia dintre noi care respingem dualismul trebuie să mai răspundem la o întrebare serioasă: ce este, mai exact, sinele? Ce fapt referitor la mine mă face să fiu eu?”

„Voi încerca să depășesc vocabularul și ipotezele și, în acest fel, îmi propun să soluționez sau să înlătur problemele tradiționale. Dar, odată ce am realizat acest lucru, subiectul, filosofia minții, nu ia sfârșit: el devine mai interesant. […] Cele mai multe dintre introducerile generale la acest subiect se referă doar la Marile Întrebări. Acestea se concentrează, în principal, asupra problemei minte‑corp, acordând totodată o oarecare atenție problemei cauzarii mentale și, într-o mai mică măsură, problemei intentionalitatii. […] În mod specific, mie mi se pare că trebuie să ne axam pe întrebări despre structura detaliată a conștiinței și semnificația ultimelor cercetări din neurobiologie cu privire la acest subiect.”